În satul meu, Vintileasca, încă mai există persoane ce mențin meșteșugurile vii. Aș numi aceste persoane ,,super- eroii culturii satului nostru”. Printre aceștia sper că mă număr și eu dat fiind faptul că acum vreo doi ani, inspirată de femeile din satul nostru care, cu ocazia sărbătorilor pascale se apucau să încondeieze ouă, am început și eu să practic acest meșteșug. Știam în mare parte pașii pe care trebuia să-i urmez. Mi-am încropit un condei ( instrumentul cu care se încondeiază) și m-am pus pe treabă. Acum, doi ani mai târziu, după ce am dibăcit tainele acestui meșteșug și am participat la ,,Olimpiada de Meșteșuguri Artistice Tradiționale”, consider că mă pot numi meșter popular.
Am primit adesea întrebări legate de încondeierea ouălor de la copii și mai mici și mai mari, dornici să învețe acest meșteșug. M-am gândit că ar fi ideal dacă m-aș putea întâlni cu toți într-un loc, așa că am luat legătura cu fiecare în parte și am stabilit o întâlnire în curtea unei case bătrânești ce se afla în apropierea unei păduri. Casa era a unei bătrâne care nu de mult de mutase din sat la copiii ei.
A venit și ziua mult așteptată: Ne-am strâns cu toții, vreo 10 copii, în curtea casei vechi și ne-am așezat pe iarba verde formând un cerc în jurul hârbului cu ceară fierbinte. După ce fiecare a înțeles ce are de făcut, liniștea s-a așternut în toată curtea; se mai auzea doar cântecul rândunicilor de la streașina casei, vântul, cum mângâia ușor crengile copacilor și un dulce zumzet al albinelor ce zburau pe lângă noi, atrase ,probabil de parfumul puternic al cerii cu care noi încondeiam. După aceasta au mai urmat multe astfel de întânliri; Timpul trecea imediat și deseori se întâmpla să ne apuce seara.
După începerea școlii nu am mai avut timp de întânliri prea dese, însă am profitat din plin de orice zi liberă ce se ivea. Pe lângă meșteșugul pe care l-am împărtășit cu ei, am creat și prietenii frumoase.
Dacă prietenii cu care am petrecut timp încondeind vor transmite la rândul lor mai departe acest frumos meșteșug, vor fi și ei niște mici supereroi ai culturii satului nostru iar meșteșugul va mai fi pus în valoare, să sperăm, vreo câteva generații de aici în colo.
# ConcursDeScriereCreativa #CarteInSate
👏
Scrisoarea trimisă de Mihaela Cazan, elevă in clasa a VIII-a, la Școala Gimnazială ,,Regina Maria’’ din Vintileasca, prof. coord. Stana Georgescu,pe adresa Concursului de scriere creativă pentru copiii din sate „Prietenii lui Cărțilă (ne) scriu”, organizat în cadrul programului c@rte în sate. #Caravanacărții, cu sprijinul Corpului European de Solidaritate, care a avut tema #SuperErou în satul meu. Mihaela este o fetiță pasionată de obiceiurile tradiționale din zona sa, dar totodată dornică să ofere spre invătare această pasiune și celorlalți prieteni, pentru reuși să păstreze tradiția din generație, in generație. Scrisoarea ei a fost răsplătită cu Premiul civic „c@rte in sate pentru lumi curate’’.
🍀 Autorii celor mai apreciate scrisori de pe pagina de Facebook carte in sate au sansa să obțină și premoiul de popularitate ce constă într-o vizită a echipei c@rte în sate în scoala lor. Votul se încheie pe data de 1 iunie 2023.
LIKE SHARE COMMENT ❤️💛💙
