În perioada 7-9 octombrie s-a desfășurat VolunTabăra derulată în Lepșa, un loc de poveste, la poalele muntelui, găzduiți de bungaloul Parcului Natural Putna. Această activitate de teambuilding s-a derulat în cadrul proiectului „CitEsc Rucsacul cu povești” , susținut de Corpul European de Solidaritate, parte din programul c@rte în sate al Asociației Eu, Tu și Ei.
Poate vă întrebați cum se distrează voluntarii sau ce am făcut mai exact în cadrul acestei aventuri? Ei bine, în cele ce urmează veți vedea cum ajunge un grup de tinerii ce nu se cunosc să lege prietenii și să plece după cele trei zile considerându-se „familie”.
PRIMA ZI , prima filă de poveste dintr-o carte ce încă se scrie
-7 octombrie, Vineri, orele prânzului.
După mai bine de o oră pe drumul șerpuit ca un râu, voluntarii ajung la locație, sau… cel puțin așa cred. „Vânătoarea de comori” îi ia prin surprindere încă de la îmbarcarea în microbuz, când li s-a înmânat prima provocare:
–citirea unei povești cu voce tare, fiecare voluntar având un rol, și interpretarea unui cântec (adaptarea noastră a șlagărului, ,,Am o căsuță mică”). Este vorba despre povestea Înşiră–te, mărgărite, o podoabă a poeziei lui Vasile Alecsandri.
Odată ajunși de partea cealaltă a Putnei, tinerii s-au organizat în căutarea următoarelor indicii, știind că doar prin intermediul lor vor descoperii calea către locul unde vor urma să petreacă următoarele zile alături de trainerii și colegii lor din grupul de implementare.
Scopul principal al acestui joc a fost lucrul în echipă pentru realizarea unor fotografii și găsirea tuturor paginilor din povestea ,,Înșiră-te, mărgărite”, culeasă de Vasile Alecsandri.
La sosire, voluntarii au fost întâmpinați cum se cuvine, după o asemenea aventură, urmând apoi a se instala în camerele abia încălzite.
Prima activitate a zilei a fost coordonat de Mihaela Kovacs și a constat în jocuri de cunoaștere a membrilor grupului.
Voluntar : „pe pământ stăteau 6 picioare, iar la cifra unu, o echipă s-a urcat unul în spatele celuilalt. ”
,,După părerea mea, am avut niște workshop-uri de nota 10, în care am putut să ne dăm seama de caracterul fiecărei persoane. Am discutat despre emoțiile noastre, despre personalitățile noastre, am vorbit pur și simplu de la om la om fără să mai avem restricții, fără să ne mai simțim retrași, fără să avem orice problemă. Am descoperit mai bine povestașii; am avut jocul acela uimitor unde trebuia să învățăm toate numele și apoi să facem un semn atipic și toată lumea să-l imite. Am fost iubit super mult pentru acel joc, mai ales că i-am pus la flotări.”, a relatat Dimitri Răileanu, unul dintre voluntarii seniori.
Seara s-a încheiat cu focul de tabără, motiv literar cunoscut pentru puterea lui de aduce suflete împreună. … s-a râs, s-a plâns, s-au împărtășit lucruri mai puțin știute despre fiecare, inimile s-au deschis, iar mâhnirile au zburat împreuna cu scânteile, ca mai apoi să dispară în iarba udă.
A DOUA ZI, a doua filă din Aventura c@rte în sate
8 octombrie
Ziua a început cu un joc de autocunoaștere și acceptare, susținut de Mihaela Kovacs, formator leadership și interculturalitate, din Sighișoara, colaborator c@rte în sate.
Scopul activității a fost unul benefic pentru întreaga echipă, reușind să ne unească într-o familie și să ne stimuleze creativitatea. Transpunerea perspectivelor și analizarea ideilor au reușit să definească tema workshop-ului ,,Diferit nu înseamnă greșit”. Un moment emoționant, în care povestașii au înțeles ce caracterizează diversitatea și cât de important este să ne acceptăm în adevăratul sens al cuvântului, așa cum suntem. Am învățat că fiecare acțiune a noastră poate influența într-un fel sau altul și viața celorlalți.
Solidaritate, comunicare și acceptare sunt calitățile unui voluntar adevărat, iar activitatea de sâmbătă ne-a dovedit acest lucru lăsând în urmă lacrimile unor inimi calde.
„Acțiunea ne-a ajutat să ne cunoaștem mai bine și să construim o familie puternică, lucru esențial pentru a asigura dezvoltarea optimă a deplasărilor noastre. Nu mă consider o persoană introvertită, însă am uneori rețineri și nu mă deschid repede în fața oamenilor, iar atelierul m-a încurajat să creez o conexiune mai adâncă cu ei. Am fost foarte emoționantă și m-am abținut să nu-mi las lacrimile să curgă, iar sintagma ,, Diferit nu înseamnă greșit” a rămas în sufletul meu. Bullying-ul este prezent în multe școli din România și depinde de noi să contribuim la schimbarea societății.”, a relatat povestașa Ioana Gavrilă.
În continuarea zilei, voluntarii au fost împărțiți în patru echipe și au început
prima provocare a fost „Pânza de păianjen”, amplasată la intrarea Parcului Natural Putna, care a constat în a trece pe partea opusă a pânzei prin găurile aferente într-un timp cât mai scurt.
,,Proba a fost una care a testat puterea gândirii logice și raționale, descoperind soluții viabile pentru a avea succes. Echipa mea a fost capabilă să se coordoneze destul de bine și am reușit să ne cunoaștem, să ne unim sufletește într-un mod destul de bizar. Chiar dacă la început am fost ezitanți și reținuți alături de membrii pe care nu îi cunoșteam, după proba ne-am simțit conectați unul cu celălalt, creându-ne amintiri comune unice. Au existat și clipe amuzante, în care a fost necesar să ne ajutăm reciproc pentru a traversa ‘Pânza de păianjen’, o căzătură neintenționată sau un moment de stângăcie învăluind un simplu joc într-o aură deosebită.„, a povestit Denisa Simion, o altă povestașă.
Urmând apoi celelalte provocări care au dezvoltat atenția și memoria. Acestea au creat multe tensiuni, un spirit competitiv, dar în același timp a pus la treabă neuronii și simțul orientării în spațiu al fiecărui povestaș.
,,Noi am folosit comenzi simple pentru a semnala mișcările, iar într-un moment am dat comanda, am avertizat că e un gard, am avut grijă ca ceilalți membrii ai echipei să nu se lovească, dar până la urmă m-am accident eu, liderul, care nu avea vederea acoperită, însă ne-am reorganizat rapid substituindu-mă o altă colegă Teo. Eu sunt mândru de modul în care am găsit rapid soluții și de faptul că o experiență minusculă a reușit să ne unească.”, a povestit Daniel Marica.
„După activități am pătruns în aventura drumeției pe Cheile Tișiței unde am văzut peisaje atât de frumoase încât îți tăiau respirația. Însă, ce ar fi o drumeție fără provocări? Revenind la adevăratele surprize, după cum știți când mergi într-un loc frumos automat faci poze așa că noi am venit cu ideea „ce-ar fi dacă am face din asta o provocare?” În timpul activității ne-am distrat descoperind oameni noi și locuri minunate pe care, dacă nu erai atent, le puteai ocoli fără să observi. Am depistat un bârlog de urs și lăbuțele acestuia imprimate superb în pietre. Am fost foarte creativi și am găsit câteva frunze imense sub care, spre surprinderea noastră, am încăput toți membrii echipei. Pot spune că această aventura ne-a unit și ne-a ajutat să ne descoperim mai bine”, a relatat povestașa Angelina Bratosin.
Georgiana Bighescu a coordonat în timpul celei de-a doua zile de VolunTabără un workshop de comunicare și improvizație. Momentul acesta a fost creat și dedicat voluntarilor, gândit pentru dezvoltarea abilităților lor de înțelegere cu cei mici, a tehnicilor lor de improvizare în diferite situații neprevăzute. Ei au învățat atât importanța limbajului corporal, dar și cât de expresiv poate fi acesta. O altă abilitate dezvoltată în cadrul acestui workshop este arta de a transmite un mesaj într-un mod clar, dar și intonația ce trebuie folosită în funcție de emoția pe care doresc să o transmită.
“Personal mi-a făcut plăcere să o am pe Georgi ca mentor în acest domeniu, al comunicării, deoarece simțeam că am nevoie de puțină îndrumare în acest sens, fiindu-mi destul de greu să vorbesc tare într-un loc gălăgios. Pur și simplu glasul meu nu suporta o tonalitate înaltă, sunetele pe care le rosteam, din dorința de a mă auzi din depărtare, se opreau cumva în laringe și tot ce spuneam era zis doar pentru mine. De asemenea gâtul mă durea groaznic. Georgi m-a învățat că puterea glasului vine din diafragmă, nu direct din gât. Pentru a-mi demonstra cu certitudine acest lucru m-a așezat la o distanță considerabilă de grupul de voluntari și am început să exersăm și de la o propoziție la alta am început să fac progrese. La început părea ca nu mai am suflu, apoi respirația mea s-a reglat. Mi-a spus și cum să punctez cuvintele și ce intonație să am pentru a capta atenția auditorilor. Mi-a plăcut activitatea!”, arelatat o altă voluntară.
„Seara Talentelor’‘
Timpul scurt nu i-a împiedicat pe voluntarii noștri să își scoată talentul la iveală și să își demonstreze de ce sunt capabili. Grupați în echipă au dat dovadă de creativitate, iar după o oră toată lumea s-a adunat în jurul focului de tabără. Seara a debutat cu o prezentare a Rezervației Naturale Cheile Tișiței, oferită de dl director Ion Militaru, în care voluntarii au aflat informații noi despre animalele de acolo și au avut ocazia de a admira și atinge un corn de cerb. Seara a continuat cu adaptarea poveștii ,,Cei trei purceluși”, scenete umoristice, rugăciunea c@rte în sate, dans și un roast însoțit de meme-uri cum numai la c@rte în sate puteți găsi. Evenimentul a fost încheiat cu imnul VolunTaberei, acompaniat de chitară. Toate echipele s-au descurcat de minune, dând dovadă de originalitate și punând în valoare dragostea și dăruirea lor față de artă. Drept mulțumire pentru munca depusă, voluntarii au fost răsplătiți cu aplauze furtunoase și bezele dulci pe care le-au savurat împreună în jurul focului!
A TREIA ZI, Aventura C@rteînSateExpres continuă …
-9 octombrie
Dimineața voluntarii au desfășurat diferite joculețe de echipă prin care s-au dezvoltat ca grup și în același timp și-au luat și doza de energie pentru ceea ce urma a se desfășura.
“Pentru mine, micuțele joculețe au reprezentat doza de energie necesară zilei pe care trebuia să o îndeplinesc cu succes. Mi-au dat sentimente de bucurie și implicare, dar m-au îndemnat să coopereze mai mult cu ceilalți voluntari. Simt că au fost de folos pentru mine și ne-au unit mai mult!”, a relatat povestașa Tașcă Teodora
„Ca o ultimă provocare dată povestașilor în ultima zi a VolunTaberei, Silvia s-a gândit la o activitate pentru a le face o frumoasă surpriză celor 25 de copii din satele vecine și pentru distracția acestora. Coordonatoarea activității a fost Maria Teodora Ochian care și-a format o echipă de 5 povestași, creând împreună cu ei un plan de activitate bine organizat pentru copii. După sosirea celor mici la locație, povestașii au făcut cunoștință cu ei, apoi au început direct cu joculețe, iar la pauză copiii au fost răsplătiți cu surprize dulci (ce bune au fost clătitele preparate de Tudor!!!) și ceai, urmând jocul cu parașuta care i-a încântat cel mai mult, fiind o activitate distractivă și plină de râsetele copiilor. La mijlocul activității au fost surprinși de Giorgi și păpușica ei care au avut un spectacol muzical cu dans și la final cei mici au dat mâna ca la c@arte în sate cu păpușica. Ziua sa terminat cu faimoasa poză de grup și cu feedback-uri pozitive din partea copiilor.” a recapitulat povestașa Bianca.
Concluziile celor TREI ZILE
„ Impresiile pozitive, râsetele molipsitoare, mâncatul împreună, au consolidat familia c@rte în sate și ne-a ajutat să ne gândim ce înseamnă să fii voluntar, de ce suntem toți împreună, care este scopul nostru, ce ne unește cu adevărat.”– Ilie Cristina
Nu putem să exprimăm în cuvinte cât de bine ne-am simțit, așa că vom atașa câteva fotografii care le considerăm sugestive pentru aventura noastră scurtă, dar frumoasă.
Sperăm că ai ajuns până aici și te rugăm să ne scrii concluzia ta și să ne susții în continuare ca și până acum cu un like, un comentariu și un share la această postare pentru a afla cât mai multe persoane că în această țară există și tineri implicați ce își doresc să se dezvolte atât pe ei, cât și pe cei din jur .
â
