
Dragii mei, marți va fi prima probă a Evaluării Naționale.
Iată câteva sfaturi pe care le-am formulat pentru fiecare dintre voi:
1. Citește cu atenție textele- suport! Mental sau pe ciornă, poți scrie tema/ temele identificate (familia, copilăria, aventura, educația, relația mentor-discipol, timpul, războiul, examenele, prietenia, modelele umane, competiția, rivalitatea, tema socială, emoțiile, istoria, omul de geniu etc.)
2. Subliniază cu un creion tot ceea ce îți atrage atenția în acel text! Sintetizează într-un termen sau într-o sintagmă!
3. După ce ai citit textele, uită-te ce anume vei avea de tratat la subiectul al II-lea!
*dacă este un text argumentativ și ai de valorificat unul din cele două texte citate spre interpretare, e bine să-l lecturezi de două ori, să scrii cu creionul pe marginea lui două- trei idei.
* dacă ai o compunere narativă/ descriptivă, subliniază sintagmele expresive din textul literar (metafore, comparații surprinzătoare, epitete, inversiuni, oximoronul, aliterațiile sau asonanțele); aceste structuri te vor ajuta să ții cont de partea de creativitate pe care o presupun astfel de compoziții;
* dacă vei avea mesajul unei creații lirice, activează planul acestei compuneri (definiție mesaj; evidențierea temelor și a motivelor literare; sentimentele/ emoțiile transmise; ipostaza și mărcile eului liric; imaginarul poetic: imagini artistice și figuri de stil- din care vei analiza două; de preferat pe cele complexe: metafora, epitetul în inversiune, comparații inedite etc.; titlul – analitic/ sintetic – , semnele de punctuație de la finalul lui (dacă sunt prezente); nu în ultimul rând, contribuind la muzicalitatea poeziei, elementele de versificație pot atinge corzile sensibilității receptorului; fraza de încheiere trebuie să reia referirea la mesajul care este emoționant/subtil/ profund/cu un mare impact în sensibilitatea cititorului)
* dacă se va întâmpla ,,să cadă” mesajul unui text narativ, inspiră adânc: acest tip de text este cel mai studiat și presupune: acțiune, desfășurare de întâmplări( redate logic și cronologic), repere spațio- temporale, existența unui narator, despre care vei scrie dacă este obiectiv sau subiectiv; de asemenea, vei sesiza atitudinea acestuia față de personaje și față de evenimentele relatate; acțiunea implică participarea personajelor: protagonist/antagonist; eponime; principale, secundare, episodice; statice/ dinamice; fantastice/ reale; comice/ tragice; pozitive/ negative; cu atestare istorică sau imaginare; acestea au un statut social/ profesional, sunt sau nu surprinse în cadrul familiei; au un portret fizic sumar sau mai amplu, dar la fel de bine poate lipsi; portretul lor moral este important, cuprinzând esența personajului; se stabilesc acele coordonate care formează nucleul personalității lor, iar apoi se identifică celelalte caracteristici, rezultând din fapte, din limbaj, din atitudine, nume și din relația cu ceilalți actanți; creațiile narative au un subiect structurat pe momentele acțiunii ( de este evident, poți scrie dacă secvența este o expozițiune sau face parte din intrigă/ desfășurarea acțiunii…); relațiile dintre personaje transmit amănunte despre psihologia lor, așadar este necesar să le evidențiezi; vei identifica ideea/ ideile cele mai profunde ale textului și le vei prezenta, fiind atent la formulare (fără ambiguități, clar, fără prea multe divagații)
* în cazul textului dramatic, îți recomand să mai citești o dată-de două ori trăsăturile lui!
– nu uita că a fost scris spre a fi interpretat pe o scenă, de actorii, îndrumați de regizor, în fața publicului; de aceea, trebuie făcută distincția între textul dramatic și spectacolul de teatru realizat pe baza acestuia;
– opera dramatică este împărțită în acte, scene, replici
– modul de expunere specific este dialogul (însă pot fi prezente și monologul, secvențe descriptive/ narative inserate în replica unui personaj;
– prezența autorului se face doar prin indicațiile scenice/ didascalii(externe/ interne; citește încă o dată rolul lor)
– piesele de teatru au un subiect împărțit în momentele acțiunii (ca textele narative!), iar intriga poartă numele de conflict;
– conflictul poate fi interior ( cu sine), exterior (cu un alt personaj, cu lumea/ comunitatea etc.)
– personajele sunt purtătoarele mesajului conceput de autor; lumea de pe scenă este o oglindă a lumii reale și de aceea piesele de teatru au scop etic/ moralizator/ urmărind catharsisul – purificarea prin artă
– timpul presupune două accepții: MOMENTUL (secolul, anul, ,,vremea noastră” – specificate, de obicei, în didascalia externă, de la începutul primului act), respectiv DURATA ( aceasta face referire la timpul de desfășurare a spectacolului de teatru, atunci când piesa este jucată pe scenă)
* în cazul unui rezumat, consideră-te norocos:
trebuie să înțelegi textul în profunzimile lui.
Când te apuci să-l realizezi, ține cont de:
– stabilirea fragmentelor din care extragi idei; acestea vor fi formulate cu verbul la timpul prezent;
– conceperea rezumatului utilizând persoana a III-a, timpul prezent sau perfect compus la verbe;
– alineatele vor coincide cu câte idei principale ai extras
– nu vei da citate și nu vei prelua sintagmele expresive ale autorului!
– nu vei aluneca în greșeala de a transforma din vorbire directă (dacă textul narativ are dialog) în vorbire indirectă! Dacă te surprinzi că ai prea multe verbe de zicere, scrie din nou enunțul!
– nu te strădui să umpli tot spațiul alocat subiectului II! Tipizatele sunt făcute pentru oricare tip de cerință la S II, însă rezumatului nu-i alocăm mai mult de jumătate / trei sferturi de pagină format A4!
La S I, itemii 6,7,8,9, începe răspunsul tău cu alineat. Formulează întâi pe ciornă ideea, dacă ești nesigur. Astfel, o vei putea corecta, definitiva, spre a putea fi transferată pe lucrare.
La itemul 9, nu uita de valoarea culturală (copilăria, familia, educația/ școala/învățătura, cunoașterea, memoria colectivă, natura, toate artele: literatura, teatrul, muzica, artele plastice, arhitectura, dansul/ baletul; adevărul, binele, frumosul, educația prin intermediul dimensiunii/ conceptului ,,fabulos” – în cazul basmelor)!
La S I, B:
*cerința 1 este de fonetică:
– vei avea de descoperit grupurile de sunete, precum diftongii, triftongii sau hiatul.
Fii cu ochii în patru la cuvintele care conțin grupurile ,,ce, ci, ge, gi; che, chi, ghe, ghi):
,,treceau” – nu are triftong, ci diftong! (,,e ” din silaba ,,ceau” nu se pronunță)
veneau – are triftong
este, e, era, el: au diftong (deoarece se
pronunță: ,,ieste”, ,,ie”, ,,iera”
,,iel”)
,,eu”, ,,ei”- au triftong (,,ieu”, ,,iei”)
,,mergea”, ,,interzicea” – nu au diftong!
– în cazul hiatului, două vocale alăturate, ce trec în silabe diferite, îl formează: ca- u- ză (,,a” și ,,u” sunt vocale în hiat); dar ,,vo- ia” nu conține un hiat, pentru că se întâlnesc vocala ,,o” și semivocala ,,i”.
– dacă vei avea de spus numărul de litere și de sunete, desparte pe ciornă cuvântul/ cuvintele date:
chi- mist (doar ,,h” dispare la numararea sunetelor!): are 7 litere și 6 sunete
în- ge- reas-că : are 10 litere și 10 sunete (,,e” din a doua silabă este vocală, formează silaba)
vechi: este cuvânt monosilabic, vocala este ,,e”, iar grupul ,,chi” redă un singur sunet; astfel, cuvântul are 5 litere și 3 sunete
ta-xă: are 4 litere și 5 sunete (,,x” redă două sunete ,,c, s”.
– dacă vei avea de accentuat o silabă dintr-un cuvânt, desparte-l în silabe și rostește cuvântul, spre a vedea care este silaba spusă apăsat; pe vocala din ea se va afla accentul:
fló-ri-le; a-no- tímp, com- pú- ne etc.
* cerința 2 este de vocabular; de obicei se dă de identificat seria care are doar cuvinte derivate (la ele trebuie să sesizezi termenul de bază și sufixul/ prefixul; uneori, la derivatele parasintetice apar ambele afixe; câteodată, derivatele sunt cu forma de plural (,,omenoși) sau sunt articulate (,,cumințenia”, ,,copilițele”); aceste elemente morfologice nu trebuie să vă deruteze: se dau la o parte, iar cuvântul rămas trebuie să aibă măcar un afix (sufix sau prefix)
* – o altă cerință legată de mijloacele de îmbogățire a vocabularului este aflarea seriei cu termeni compuși
* la itemul 3 vei avea categoriile semantice: sinonime, antonime (se cere să rescrii o secvență dată, propoziție sau frază, înlocuind cuvintele subliniate cu sinonimul/ antonimul lor)
Enunțul rescris nu-l vei mai nota cu ghilimele (căci intervii asupra lui,
modificându-l).
* itemul 4 este tot din gama categoriilor semantice (sinonime, antonime, omonime, omografe/omofone, paronime, cuvinte polisemantice/ monosemantice; cuvinte cu sens propriu de bază/ sens propriu secundar/ sens figurat)
* itemul 5 conține cerință de morfologie:
– de extras verbe la anumite moduri sau timpuri (vor fi transcrise cu ghilimele)
– de trecut de la un timp, la altul anumite verbe (ex. ,,trecusem”- m-m- c- pf -> trecui, pf.simplu; ,,luase” -> luă )
– de extras 3 substantive la cazuri diferite
– de extras 3 pronume diferite; de menționat cazul lor etc. ATENȚIE: SECVENȚA CITATĂ POATE CONȚINE ADJECTIVE PRONOMINALE: ,,acel loc”,,, școala mea”, ,,toți prietenii”, ,,nicio faptă”, ,, …care copil…”, ,,…orice alegere…” etc..Pe acestea le vei ocoli, cu istețime!
– de selectat trei adjective, de menționat cazul sau gradul de comparație
+ orice alt tip de cerință legată de valori morfologice, categorii gramaticale etc.
* itemul 6 :mai complex decât celelalte, deoarece trebuie să creezi două enunțuri, în care un termen dat să îndeplinească o anume funcție/ valoare sintactică, făcând parte dintr-o propoziție simplă sau dezvoltată, afirmativă sau negativă, interogativă/ enunțiativă(asertivă)/imperativă/ exclamativă
!!! La părțile secundare de propoziție (dacă ți s-a dat de construit enunț cu atribut, complement sau circumstanțial), ÎȚI VEI ALEGE TERMENUL REGENT MAI ÎNTÂI.
Dacă ai de construit enunț cu nume predicativ, asigură-te că ai folosit un verb copulativ: A FI, A DEVENI, A IEȘI, A AJUNGE, A SE FACE, A PĂREA, A ÎNSEMNA, A RĂMÂNE etc.
* la itemul 7 va fi sintaxa frazei:
– de transcris propozițiile din fraza dată/ sau doar subordonatele din frază (poți lucra, cu creionul, chiar pe lucrare, acea frază; subliniază ușor, să poți face rectificări dacă ai greșit); propozițiilor li se menționează felul, scriind integral cuvintele, nu cu simboluri:
Ex.:,,Știu că înveți și că vei ști la examen.”
Dacă ai de extras subordonatele, vei scrie astfel:
,,că înveți” – propoziție subordonată completivă directă
,,și că vei ști la examen” – propoziție subordonată completivă directă
!!!Dacă ți se cere să menționezi raportul sintactic, vei alege din cele două tipuri studiate: de coordonare, respectiv de subordonare.
!!! Dacă vei avea de construit o frază cu o propoziție subordonată anume, selectează-ți din bagajul de informații termenul regent (substantiv sau substitutele lui pentru atributivă;
verb/locuțiune verbală/ adjectiv/ interjecție (predicativă)/adverb pentru CD, CP, CI, CL,CT,CM,CZ,CS)!
*La itemul 8, vei avea de corectat greșeli (atenție dacă enunțul conține pleonasm!) sau de pus formele corecte ale cuvintelor dintre paranteze.
!!! IMPORTANT:
Ia-ți un ceas la mână (obișnuit, nu din acelea SMART!) și dozează-ți timpul, astfel încât să-ți mai rămână 7- 8 minute pentru verificare. Vei citi întâi cerința, iar apoi răspunsul pe care l-ai dat.
Dacă știi că scrii mai încet, rezolvă subiectul II, după ce ai terminat cu subiectul I A! Apoi apucă-te de I B (gramatica)!
Dacă ai mai fi avut nevoie de spațiu și nu ai mai avut (la un anumit exercițiu), poți să scrii răspunsul la finalul tezei, după partea de literatură (notezi așa: S I, A – 7)
SUCCES! M-AȘ BUCURA SĂ ȘTIU CĂ ȚI-A FOST DE AJUTOR VREUNUL DIN SFATURILE MELE!
Prof. Ionelia Burghelea
Școala Gimnazială „Oana Diana Renea” Focșani
Iată un model de compunere în care se prezintă mesajul unui text liric

