Rezolvarea subiectelor de la Evaluarea Națională (limba română) și câteva aprecieri despre gradul lor de dificultate

Subiectele de limba și literatura română de la Evaluarea Națională de anul acesta au avut un grad mediu de dificultate. S-au dat două texte-suport, unul fiind un fragment din romanul CIREȘARII – de Constantin Chiriță, iar al doilea, un fragment de proză memorialistică ( cu titlul PORTRET), de Cella Delavrancea. Ambele texte CITATE au fost ofertante, cuprinzând teme precum: aventura, prietenia, copilăria, relația om- necuvântătoare sau natura.
Itemii de înțelegere a textului nu au pus probleme elevilor, iar cele cu răspuns complex (itemii 7, 8, 9) le-au dat ocazia să fie vigilenți și să actualizeze lecturile suplimentare sau pe cele studiate la clasă; profunzimea și creativitatea copiilor puteau, de asemenea, să fie puse în lumină de răspunsurile formulate.

Cerințele de la punctul B, cele de limbă română, au necesitat atenție, astfel:

La itemul 1, de fonetică, varianta cu doi termeni care conțin diftong era d)-ul.
Cuvântul ,,ceai” conține consoana ,,č” și diftongul ,,ai”; termenul ,,mângâiere” are diftongul (ascendent) ,,ie”.

Itemul 2 de gramatică avea varianta de răspuns: a)

Itemul 3: d)
Itemul 4: d)

Itemul 5: în fragmentul dat erau verbe la moduri diferite, astfel: 5 verbe la indicativ (doar unul era de selectat; spre exemplu: ,,N-au terminat” ) și câte unul la modul condițional- optativ (,,Aș mânca” ), respectiv la conjunctiv (,,să dau”).
* Fragmentul citat conținea și un verb la indicativ insoțit de pronumele reflexiv ,,se”(,,se văită”); acest verb putea fi exemplificat pentru modul indicativ, dar NU PENTRU CONJUNCTIV (confuzie destul de des întâlnită la cei care nu stăpânesc bine cunoștințele!).

Itemul 6 a fost puțin mai dificil (cerințele sunt complexe):
* enunț în care verbul ,,a avea” să fie atribut : trebuia ales termenul regent substantiv și utilizată o prepoziție care să lege forma verbală nepersonală de regentul ei:
Ex.: Dorința de a avea un cățel e mare.
sau
Pregătirea pentru a avea un cățel mi-a luat mult timp.

* Al doilea enunț de construit era de tip propoziție negativă, iar substantivul ,,expediție ” trebuia să aibă funcția sintactică de complement prepozițional.
La acest item elevii s-au descurcat mai bine.
Ex.: Nu vom vorbi despre expediție.

Itemul 7: A fost dată o frază cu trei propoziții, din care cerința a fost să se transcrie și să se numească subordonatele.
Acestea erau două, astfel:

,,să strige ” – propoziție subordonată completivă directă

,,cât îl țineau puterile” – propoziție subordonată circumstanțială de mod

Itemul 8 (ultimul): De ales, dintre două variante date, pe cea corectă. Necitind foarte mult, având nesiguranță la scris, unii copii au greșit două sau chiar trei forme.
Cele corecte erau:
să descrii; complecși; negri; ai; întâlnite; membrii;

Subiectul al II-lea a constat în realizarea caracterizării personajului Tic, unul din protagoniștii romanului CIREȘARII – de Constantin Chiriță.
Fragmentul conținea mijloace de caracterizare directă, realizată de narator sau de personajul Ionel (trăsăturile lui Tic erau preponderent morale, portretul fizic lipsind aproape în totalitate) și mijloace de caracterizare indirectă (fapte, atitudine, gesturi, gânduri; relația cu celelalte personaje, în special cu patrupedul Țombi).
A fost, de asemenea, de reliefat o valoare (morală) a personajului pe care elevii o cultivă/ o prețuiesc.

Am rezolvat cerințele într-un ritm asemănător cu cel al copiilor care au dat examenul, însă mi-am permis lejeritatea de a nu ține cont de limita maximă de cuvinte (aceasta pentru că nu am scris pe un tipizat care are un anumit număr de rânduri pentru itemii 7,8,9-S I, A).
Le doresc elevilor mei de-a 8-a (cărora le-am fost dirigintă) și tuturor celorlalți copii să aibă parte de corectură generoasă, al cărei rezultat să fie o notă foarte bună.

SUCCES LA PROBA DE LA MATEMATICĂ!

Prof. Ionelia Burghelea

Școala Gimnazială „Oana Diana Renea” Focșani

Voluntară c@rte în sate